joi, 26 septembrie 2013

Beware (Be Where?!) of that!



Un binecunoscut profesionist în comunicare a fost invitat, aseară, la Moise Guran. Nu am văzut emisiunea în timp real, am anunţat-o decuvreme şi am plecat la Sala Palatului să mă dreg cu… Piticul Atomic :), Berezovsky şi, mai ales, cu Mahler – “Simfonia Renaşterii”. Eficient tratament, să ştiţi. 

M-am întors târziu, pentru că Mahler e Mahler şi sub bagheta Atomicului este şi mai Mahler. Mare mi-a fost mirarea când am găsit în news feed impresiile celor care au urmărit emisiunea lui Moise, înainte să mă pun să văd emisiunea înregistrată.

Unii rămăseseră fermi pe poziţii, însă m-a pus pe gânduri starea celorlalţi… Se “înmuiaseră în şoşonicu toţii, ca să folosesc o expresie simpatică.. Parcă pusese o vrajă peste public, mai ceva ca o zână bună. Şi mai, mai să i se dea dreptate într-un final. Am constatat o puzderie de reacţii, aproape pozitive. Citez câteva, fără să dau nume şi fără să insist asupra lor, pentru că le consider totuşi (SPER) trecătore:

-        -  “Şi-a făcut temele. S-a descurcat bine. Era de aşteptat. Fain duel.”, DAR îşi revine, salvator spre final… “Dacă nu ești atent pierzi contradicțiile.”. Bine că te-ai prins. Pentru asta te felicit! Aici e important să rămânem cu toţii, în ATENŢIE! Se aştepta cineva că va veni nepregătit? :)

-       -   “... este un tip inteligent şi cu vorbele la el. Pot înţelege faptul că nu este de acord cu noi, dar la faza cu 1% a pierdut definitiv puncte.”  – pe sistemul să-i dăm, totuşi, bila albă...
-        -   “Minutul 15. A degenerat puţin.” … Puţin?! :))
-        -   Ş.a. le recunoaşteţi voi...

Am luat de exemplu câteva reacţii – fără intenţia să generalizez - ale celor care ştiu sigur că au izbit pet-ul de asfalt la Universitate. Nu vă cert, pentru că-mi sunteţi foarte dragi, şi tocmai de asta vreau să vă fac atenţi asupra unor lucruri. Să vă aşezaţi pe funduleţ, tot ca la Universitate, să meditaţi şi să analizaţi ce vi s-a întâmplat ascultându-l pe Mr. C.

Este că are putere de fascinaţie şi de seducţie? Este că un pic, un pic acolo, a reuşit să“răsucească” şi să vă cucerească? Şi cât i-a trebuit? 35 de minute de emisie? Ba chiar mai puţin, dacă punem intervenţiile lui Moise. BEWARE (BE WHERE?!) of that!

Dacă vouă vi s-a întâmplat asta (în proporţiile de care vorbim,) gândiţi-vă ce efect are asta asupra echipei lui de creaţie, asupra oamenilor cu care lucrează şi cu care intră în contact zilnic. Este şi asta o stare de geniu. Dar geniul are de ales, nu?

Întorcând întâmplarea pe toate părţile, mi-am adus aminte de o mare lecţie pe care ne-a dat-o un fost profesor de la Ştiinţe Politice, dl. Ştefan Stănciugelu, în anii facultăţii. A venit într-o zi, la curs, pornit. Avea ceva, nu’ş ce. Şi ne-a luat direct: Ce categorie, dintre cele ce urmează, e mai uşor de manipulat: ţăranii, poliţiştii, intelectualii, muncitorii, şomerii…? (redau aproximativ…pentru că “trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri J). Evident că noi, naivii, am zis-o-n cor: "Poliţiştii!" =))) Ei bine, NU, zis-a profu. Intelectualii, domnilor. De ce? Pentru că reacţionează/răspund la ARGUMENTE RAŢIONALE!!! It makes sense? Deci, ca să fii manipulat nu trebuie să fii prost, din contra :))… Un ţăran autentic, un om simplu de la ţară, e foarte greu de dus cu preşul. Un analfabet care analizează la bunul simţ şi e dus mai des la biserică şi-i căruia-i spune lui inima că ceva – ceva nu e în regulă, se apropie mai sigur de Adevăr decât de alţii mai şcoliţi (mea culpa, câteodată şi la mine!...). Ca să dau un exemplu haios al unui alt profesor de-al meu (de religie, în schimb): “Dacă-i arăţi unui ţăran un telefon mobil, te întreabă “Ce-i Drăcia asta?!”… Imediat ţi-o identifică!”.

Pe lângă lecţia asta de care am ţinut cu dinţii să nu o uit şi să trec prin ciurul ei absolut tot ce mi s-a întâmplat apoi viaţă, personal mi-am dublat norocul (ăla mic pe care-l am...) şi de o auto-disciplină de la care nu mă abat: sunt cerebrală şi raţională până la un punct. De la un punct încolo sunt atentă, liberă şi intuitivă. Păstrez partea analitică dar - atât cât îmi stă în putere - o folosesc şi o supun, cu ATENŢIE continuă, părţii intuitive. Mi-am dat voie să fiu aşa, mi-am educat şi încurajat sistemul de alegeri şi de decizie să meargă pe direcţia asta. Nu e nici uşor şi nici dat, aşa, din cer. Trebuie să munceşti un pic ca să ajungi la asta şi să lupţi permanent cu partea ta raţională. Iar în zona intuitivă nu poate intra decât, Direct, Adevărul. Câteodată e posibil să-l simţi fizic, cald şi împăciuitor în capul pieptului. Iar ceea ce nu întruneşte aceste condiţii-calităţi, nu intră. Simplu :) În momentul în care antenuţele mele SIMT ceva “abnormal in the System”, păi poa’ să vină mama şi tata argumentelor şi la mine tot “DANGER” scrie pe burtieră :)); se ridică-n mine un MărăştiMărăseştişiOituz şi “Pe aici nu se trece!”.

Şi cum să faci, totuşi, să nu te laşi prins în tentantele mecanisme argumentative, atât de perfecte, atât măiestrite în logica lor? Păi să iau un exemplu recent, primit de la Dalai Lama. În a doua săptămână de proteste de la Bucureşti, Dalai Lama se afla pe aci, prin bătătura Europei  (Lituania si Cehia, adică) şi oferea conferinţe, prelegeri publice, învăţături. Pe zi îl ascultam live, online, seara mergeam la proteste. Superbe zile, sincer vă spun.

Iată asupra a ceea ce avertiza Dalai Lama: IPOCRIZIA - “Saying nice things and doing wrong actions/making bad things” – scurt, simplu, cuprinzător; analiză la bunul simţ, la suprafaţa lucrurilor, nicidecum în profunzimea metafizică a lor. Dalai Lama a mers până într-acolo încât, într-una din conferinţe,  a “dat o palmă” Organizaţiei Naţiunilor Unite: toate  rezoluţiile ONU au numai cuvinte frumoase care nu valorează nimic atâta timp cât pacea nu este rezultatul lor – redau cu aproximaţie, din amintire...

… În fine, biblicul  “După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?” (Matei 7:16) - e unul dintre cele mai eficiente scuturi în faţa jongleurilor de cuvinte frumoase şi a formelor fără fond, scut în care şi eu îmi găsesc refugiul.

Mai jos, conferinţa lui Dalai Lama. Notez că pe parcursul conferinţei a atins nu numai problema diferenţei între declaraţii şi acţiuni concrete, ci a încurajat, ca întotdeauna, practica directă, efectivă a non-violenţei, punând în lumină “Puterea Adevărului” versus „Puterea Glonţului / “The power of Truth vs. The Power of Gun” (dacă daţi căutare cu “Dalai Lama Forum 2000” veţi găsi toate intervenţiile publice ale lui Dalai Lama în turul European din septembrie).


În rest, să avem grijă de noi şi să avem îngeri tari!

Niciun comentariu: